Sărbătoarea creştină a Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste începerea anului agricol tradiţional şi a generat o sărbătoare tradiţională românească, Mucenicii sau Măcinicii. În această zi, se trece la curăţenia gospodăriei, dându-se foc gunoaielor strânse numai cu foc adus din casă, pentru a aduce căldura din casă şi afară. În credinţa populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, zilele capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc zilelor moşilor, zile calde. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura şi să intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.

În ziua mucenicilor, în credinţa populară, se deschid mormintele şi porţile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea Sfinţilor Mucenici, 40 de colaci numiţi sfinţi,mucenici sau brădoşi. În Moldova, aceştia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, şi sunt copţi din aluat de cozonac, apoi unşi cu miere şi nucă. În Dobrogea, se păstrează aceeaşi formă antromorfică, dar mucenicii sunt mai mici şi sunt fierţi în apă cu zahăr, cu scorţişoară şi nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici. În Muntenia, pe lângă brădoşii obişnuiţi, se face o Uitata pentru morţi, un mucenic mai mare, dar orb, pe care copii îl joacă în jurul focului şi care este dedicat celor morţi care pe timpul anului au fost uitaţi.

Dacă până la 8 martie, a fost săptămâna femeii, pe 9 martie se zice că este ziua bărbatului existând obiceiul de a bea 40 de pahare de vin în cinstea celor 40 de Sfinţi Mucenici.

Sursa: wikipedia

SHARE

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here