Pe strada, Alex Gavan trece neobservat. Deloc inalt, mai curind firav, parca permanent in agitatie, nu lasa deloc impresia ca este un alpinist. Si inca unul care a facut si isi propune sa continua sa faca performanta.

Alex Gavan (cloudclimbing.ro)

Pina una alta, este cel mai tinar alpinist roman care a urcat, fara oxigen si fara serpasi, un virf de peste 8.000 de metri din Himalaya. Si printre putinii care stie ca expeditiile inseamna pasiune dar si un “plan de afaceri” bine pus la punct.

HotNews.ro: Cum crezi ca se va vorbi despre Alex Gavan peste zece ani? Acum sunt scoase in evidenta performantele tale indeosebi din perspectiva tineretii

Ascensiune spre Tabara 2 (7200m)
Foto: Alex Gavan

Alex Gavan: Nu stiu, imi place intai sa fac lucrurile si apoi sa vorbesc despre ele. Mi-am dat oricum seama ca oricat de bine ai planifica o expeditie, oricat te-ai antrena, muntele poate sa-ti arate in orice moment cat este de complex.

Asa ca poti sa poti sa faci totul perfect pina la citeva zeci de metri de varf, sa zicem, iar zapada sa-si schimbe compozitia si o avalansa sa devina posibila. Te intorci si nu ai de ales.

HotNews.ro: Pe Cho Oyu, varful himalayan de 8201 de metri, al saselea ca inaltime de pe pamint, ai urcat fara oxigen. De ce preferi aceasta forma extrema de alpinism?

Linga Zeita Turcoaz

Pe 2 octombrie 2006, Alex Gavan a atins varful Cho Oyu (Zeita Turcoaz). Coechipierul sau, Sergiu Matei, a trebuit sa abandoneze din cauza din cauza unui edem pulmonar. In aceasi zi, dar in alta expeditie, varful a mai fost urcat de alpinistii romani Cristian Tecu si Catalin Neacsu.
Alex Gavan: Intai de toate pentru ca mi se pare o atitudine etica, adica sa joci corect cu muntele. Cu oxigen e ca si cum ai trisa. Daca urci pe un 8-miar cu oxigen, e ca si cum ai urca doar pina la circa 7.000 de metri, fara oxigen insa.

In plus, e vorba si de considerente ecologice, pentru ca muntii sunt plini de butelii de oxigen. Alpinistii urca cu ele, le folosesc, iar majoritatea nu le mai cara inapoi. Acum, pe Everest, sunt probabil tone de butelii de oxigen.

Mai e vorba si de provocare. Vreau sa experimentez muntele asa cum mi se ofera el. In momentul in care eu imi pun o masca de oxigen, nu mai e acelasi sentiment.

„Era seara, aproape ora 5.30. Dupa 15 ore de ascensiune continua in «zona mortii», fara sa folosesc oxigen suplimentar, am ajuns pe varf. Asta dupa ce, pe platou, eram deshidratat, ametit. De doua ori m-am asezat in zapada si am atipit pentru citeva minute Asta cred ca a fost cel mai periculos moment al expeditiei“ (Alex Gavan).

2 Octombrie 2006, 5:30 pm, Vedere de pe Cho Oyu spre Everest (stinga)
Foto: Alex Gavan

HotNews.ro: Ai vreun model in alpinism?

Alex Gavan: Imi plac mai multi alpinisti, dar intai de toate imi place Reinhold Messner, pentru cat de nebun a fost si pentru ca a spart toate tiparele. El a facut prima ascensiune pe Everest fara oxigen, apoi prima ascensiune solo pe varf (tot fara oxigen), si in acelasi timp a fost tot primul care a urcat toate cele 14 varfuri de peste 8.000 de metri din lume.

HotNews.ro: Cum se antreneaza un alpinist roman de altitudine care traieste intr-o tara unde inaltimea maxima e de putin peste 2.500 de metri?

Alex Gavan: Eu efectuez doua tipuri de antrenament: psihic si, respectiv, antrenament de munte. Acesta din urma consta mai exact in catarare de perete si ture de iarna, ture de anduranta si ture de noapte, pentru a ma pregati psihologic pentru momentul cind urci varful. In acea zi, obligatoriu trebuie sa pleci noaptea.

Eu ies cam in fiecare saptamina la munte. Pe linga asta, in oras, fac antrenament fizic (alergari si inot) si merg la panoul de catarare, pentru tehnica.

Fenomen optic dupa o ninsoare de 6 zile, Tabara de Baza Avansata (5700m), Cho Oyu
Foto: Alex Gavan

Cristian Lascu, redactor sef la National Geographic, spunea ca in istoria expeditiilor in Himalaya au fost mai multe etape: cea in care muntii se urcau pentru ca acestia exista, apoi cea a expeditiilor pentru a arata ca exista alpinism romanesc, iar acum e momentul in care se incearca sa se demonstreze ca exista alpinisti romani. Iar Alex Gavan este unul dintre acestia.

HotNews.ro: Stiu ca abia ai terminat facultatea si ai decis sa traiesti exclusiv din organizarea de expeditii. Este posibil acest lucru?

Alex Gavan: Mi-am dat seama ca acum trebuie sa-mi traiesc pasiunea. Daca incepi sa iti faci o cariera, o familie, e mai greu. Intotdeauna am crezut ca daca faci lucrurile bine si cu cap, rezolvi totul, inclusiv problema banilor.

Expeditii Alex Gavan

# 2004, expeditie pe Khan-Tengri. Nu atinge varful. Urca totusi solitar varful Chapaev (6130m).
# 2005, ascensiune pe Mont Blanc, via Miage fata mai putin abordata a virfului
# 2006, Cho Oyu
# 2007, expeditie planificata in Pakistan, pe un 8-miar, fara oxigen
Eu sunt o fire foarte optimista. Si as da exemplu cu ceea ce mi s-a intamplat anul trecut. La inceputul anului, eu – care sunt o persoana sanatoasa – eram in spital unde mi s-a facut anestezie generala, imi ratasem complet sesiunea, nu aveam nici un ban pentru vreo expeditie.

Si totusi, la sfirsitul anului, am terminat facultatea cu nota 10 la licenta, am strins bani si in cele din urma am urcat pe Cho Oyu.

HotNews.ro: Cum a fost posibil asta?

Alex Gavan: Poate pentru ca imi propun sa am succes in tot ceea ce fac. In privinta expeditiilor, eu imi propun sa nu mai depind de sponsorizari, ci sa ajung sa inchei contracte de publicitate. Dar asa cum spuneam inainte, e ceva spre care tind, mai am mult de muncit pentru asta.

Din pacate, in Romania in momentul acesta nu exista o cultura a sponsorizarii pentru acest gen de proiecte. Eu cred ca o expeditie e un eveniment care poate fi tratat ca un business: cineva imi ofera bani, eu ii ofer imagine.

Desigur, dincolo de asta, cel mai important e faptul ca eu imi traiesc visul. Oricat ar fi de greu, daca ai o idee buna, pe care iti doresti din tot sufletul sa o duci la bun sfarsit nu ai cum sa nu o realizezi daca ai si un plan bine stabilit.

Performanta sportiva, dar si business plan

HotNews.ro: Si tu cum reusesti sa iti vinzi proiectele?

Alex Gavan: Cel mai important e sa ai curajul sa indraznesti. Daca nu iesi din confortul propriu, daca nu risti, nu poti avea succes.

Sahu, Oameni sfinti, Kathmandu, Nepal
Foto: Alex Gavan

Dar asta nu e totul. Trebuie sa ai si viziunea lucrului pe care vrei sa il faci. Eu si cind ma antrenez, cind alerg, sa zicem, imi imaginez cum urc pe varf, cum e acolo in frig, cum sunt inghetat, ma vad cum fac ultimii pasi spre varf.

Adica, pina sa ma duc pe Cho Oyu, eu am urcat muntele asta de mii de ori, in gand, prin intermediul cartilor etc.

Apoi e important sa iti planifici totul foarte bine. Degeaba ai o idee buna daca nu ai si un plan exact dupa care sa il pui in practica.

Cred ca al patrulea pas important ar fi sa stii sa pui lucrurile in practica. Sa-ti pui un plan in aplicare, la fata locului nu inseamna insa sa il urmezi orbeste. Trebuie sa fii si flexibil, sa te adaptezi, pentru ca sa-l duci la bun sfarsit.

Ultima chestie, ar fi sa reusesti sa faci follow-up, adica sa oferi sponsorilor ceea ce ai promis.

Aparent neobisnuit, dar pe Cho Oyu, dupa 15 ore de urcus, Alex Gavan a inregistrat imagini care atestau ca a atins varful in timp ce, cu voce gafaita, insira numele sponsorilor. Iar mesajul l-a rostit in romana si in engleza.

Palmares romanesc in alpinismul de 8000+

Noua alpinisti romani au reusit sa urce varfuri de peste 8 mii de metri. Doar sase dintre ei au facut ascensiuni fara masca de oxigen, modalitate extrema, dar considerata o performanta net mai mare.
Alex Gavan: Sa nu uit totusi un lucru foarte important: e nevoie sa atragi oameni care sa fie de partea ta. Ai nevoie de sustinatori, nu neaparat financiari, ci oameni care sa iti spuna: ‘da, ideea ta e cool’.

Trebuie sa-i faci pe oameni parte a proiectului tau. Nu toti te ajuta cu bani, dar unii pot veni cu o idee, cu o informatie. Astfel, la un moment dat, se face o sinergie fantastica si lucrurile incep sa mearga.

HotNews.ro: Pentru ca vorbesti de oameni necesari in jurul tau, te simti parte a unei comunitati alpine romanesti? Tii legatura cu aceasta?

Alex Gavan: Din pacate, din punctul meu de vedere o astfel de comunitate e cam… inexistenta. Chiar daca sunt mai multe liste de
discutii, chiar daca exista o federatie de specialitate, asta nu inseamna ca formam o comunitate alpina.

Desi tuturora ne place muntele, legatura asta nu e insa suficient de puternica.

Experienta romaneasca in alpinismul de altitudine e foarte mica. Suntem o mina de oameni care am fost in Himalaya, iar realizarile noastre sunt mai curind modeste. Noi abia acum incepem sa iesim practic in lume.

Faptul ca eu am urcat pe Cho Oyu e o chestie tare pentru Romania si pentru mine personal, dar gindindu-ma la alpinismul mondial, lucrul acesta nu e chiar iesit din comun.

Carand echipamentul cu iacii spre Tabara de Baza Avansata (5700m), Cho Oyu, Tibet
Foto: Alex Gavan

Pentru vara acestui an, Alex Gavan programeaza o alta expeditie, in Pakistan, de data aceasta unde isi propune sa urce, tot fara oxigen, un virf de peste 8.000 de metri. Intre timp, expozitia sa de fotografie cu imagini de pe Cho Oyu este deschisa pina pe 27 februarie, la Noi Art Cafe (Piata Alba Iulia nr. 7) in Bucuresti, putand fi vizitata intre orele 12-22.

Expeditia este relatata si ilustrata pe larg in numarul din luna februarie al revistei National Geographic Romania.

HotNews.ro, Marian Chiriac, 17 feb 2007

SHARE

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here