Când îţi apare un coş te grăbeşti să-l spargi, convinsă că aşa scapi mai repede de el? De fapt, faci mai mult rău decât bine. Vezi de ce nu trebuie să spargi un coş. Dacă ai spart un coş, asta nu înseamnă neapărat că o să dispară. De cele mai multe ori nu faci decât să înrăutăţeşti lucruri, chiar dacă pe moment nu îţi dai seama.
Ce se întâmplă când spargi un coş
Fie că este un punct negru, alb sau o pată mare, roşie şi dureroasă, un coş „se naşte” atunci când unul din pori se „înfundă” cu un amestec de sebum şi celule moarte. Dacă acolo se instalează o mică infecţie se va forma puroiul care iese la suprafaţa pielii atunci când spargi coşul.
Problema este că pentru a elimina acest puroi, trebuie să apeşi atât de tare încât pielea se rupe pur şi simplu. Se formează o mică rană care va lăsa o cicatrice mai mult sau mai puţin vizibilă. În plus, atunci când apeşi pe un coş, puroiul se deplasează atât în sus, către suprafaţa pielii, cât şi în jos, în profunzimea pielii. Peretele acelui por se poate rupe, ceea ce eliberează infecţia în piele.
Astfel, coşul devine mai mare şi chiar e posibil să te alegi cu un nodul – un fel de coş tare dureros aflat sub piele – sau cu un chist – o infecţie profundă şi uneori dureroasă, foarte greu de îndepărtat. Nu mai trebuie să spunem că atunci când spargi un coş introduci în el bacteriile de pe mâini sau le poţi transfera pe cele deja existente îna lte zone ale feţei.
Cum tratezi un coş
Tot ce poţi face este să ai răbdare… Între timp, ai grijă ca zona respectivă să fie mereu curată, dar nu îţi spăla faţa prea des – de două ori pe zi e suficient. Ca să scapi de infecţie, încearcă un unguent cu benzoyl peroxid, de exemplu Brevoxyl, care va „usca” mai repede coşul.
Pentru a ascunde un coş, încearcă trucul cu gheaţă şi picături de ochi.