În toată lumea există birouri de stil (cinci – şase) care fac analize ale pieţei din punct de vedere economic, sociologic etc. Obiectivul lor este să întocmesacă caiete de tendinţe cu mult timp înainte de prezentările din capitalele modei (Paris, New York, Londra, Milano).

De exemplu, în zona luxului, creatorii de modă caută o poveste. Dacă trei designeri au creat o poveste asemănătoare, brandurile de mare distribuţie (Naf Naf, Zara, Mango ş.a.) fac “surioare” şi “frăţiori” pentru a-şi vinde produsele imediat.

Designerii sau buyerii (nu cei care cumpără produse cu scopul de a le vinde în buticuri ci cu scopul de a le copia) fac călătorii în America sau Asia, cumpără produsele, le transformă puţin şi le lansează pe piaţă imediat.

Cine lansează tendinţele? În prezent vedetele de cinema au devenit exotice in defavoarea manechinelor. Oamenii vor să cumpere o poveste, iar vedeta de televiziune, starul de cinema, vedeta din sport au o poveste, de aceea sunt purtători de imagine. Acestea ar putea fi urmate chiar de marile personalităţi politice sau financiare.

Deoarece birourile de stil oferă informaţii despre tendinţele din multe domenii (vestimentaţie, decoraţiuni, maşini)  cu doi ani de zile mai repede ca acestea să fie lansate pe piaţă, în China a apărut la un moment dat o tendinţă interesantă … aceste caiete de tendinţe se copiau şi se vindeau la un preţ foarte scăzut, în timp ce alţii încercau să proteje informaţiile.

Tendinţele sunt comentate de stiliştii de modă care dau culoare prezentărilor, având în acelaşi timp apariţii spectaculoase (Anna Wintour – redcator-şef la Vogue USA ; Anna Piaggi – stilist la Vogue Italia etc. ).  Experienţa este vitală pentru a stăpâni practica prezentărilor de modă, a showroom-urilor, a magazinelor.