M-am gandit la tine azi. Dupa atata timp cand gandurile mi-au fost curate, azi le-am patat. Le-am murdarit cu amintiri frumoase in doi. Mi-am intors din nou sufletul pe dos cu dimineti in doi. Cu dimineti cu zambet, in care te gaseam langa mine. Zile si nopti in care mereu aveam cei doi ochi care ma priveau cu dorinta. Ochii care imi spuneau ca ma doresc si ca le e dor.  Stii ce e pacat?

Ochii i-am revazut dar nu si dorinta lor. Acum au o privire obosita si satula. O privire careia nu ii e mai dor ca odata. Si asta e cel mai pacat: daca nu ti-e dor inseamna ca totul e gata. Pasiunea se reaprinde, dar dorul nu.

Si mi-e dor si drag de noi. Dor de noi cei din vremurile bune, nu cei de acum plini de ura si resentimente. Nu de noi care de-abia zicem buna seara cand ne intalnim. Nu de oamenii care acum sunt straini si stangaci  cand se intalnesc. Astia nu suntem, cel putin nu asa cum eram in amintirile mele. Dar pana la urma care e cel mai valoros lucru pe care il avem? Amintirile, cel putin astea nu ni le poate lua nimeni!

Cateodata e bine sa iti fie dor..! Poate asta e cel mai important sentiment al nostru! :)

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here