Unul din amicii mei ma intreba zilele trecute cum se tine un discurs. Avand mai mult de 3 ani in spate de vorbit in public, in diverse imprejurari, spera sa primeasca de la mine niste solutii rapide si “la minut” care sa il ajute in ceasul al 12-lea sa repare ce n-a facut o viata intreaga. Adica, sa se pregateasca. Sa isi lucreze putin vocea, sa stie sa mentina contactul vizual cu auditoriul, sa stie cand sa zambeasca, cand sa faca pauze, cand sa fie autoritar, cand sa aiba o voce calda, cat de lungi sau scurte sa fie propozitiile, cat de des sa foloseasca powerpointul… etc. Am incercat rapid sa ii spun cateva din experienta mea, dupa care i-am dat o carte despre subiectul asta si l-am trimis sa-si faca temele.

De atunci, ma tot gandesc la acest subiect. Rar am vazut vorbitori buni. Cand spun vorbitor bun ma refer la un speaker care reuseste sa te faca sa intelegi ideea mesajului chiar daca el vorbeste despre “mecanismul de feedback al filtrarii glomerulare” si tu habar n-ai ce e ala un rinichi. Un vorbitor bun este cel care inainte sa deschida gura stie deja ce DECIZIE trebuie sa ia auditoriul la sfarsit. Un speech fara ca vorbitorul sa indemne la o decizie este un speech PROST.

Desigur felul in care vorbitorul poate influenta un auditoriu sa ia o decizie poate fi diferit. Nu trebuie sa fii imperativ si sa zici : cand plecati acasa, va duceti si va schimbati viata. De multe ori, puterea exemplului personal si ideea nuantata ca si ascultatorul poate face la fel pentru a reusi, sunt suficiente pentru a determina un public sa ia o decizie.
Indiferent daca tu tii un discurs prin care te gandesti sa “impingi” ascultatorii catre momentul deciziei…ei tot vor lua o decizie: SA te CREADA… si sa te Urmeze… sau SA NU te CREADA… si sa iti faca Reclama Negativa.

1. De aceea… nu poti merge sa tii un discurs NEPREGATIT. Chiar si un examen oral, un interviu de angajare sau sustinerea lucrarii de licenta tot o forma de discurs reprezinta. Si daca poti neglija multe alte lucruri intr-un discurs, nu ai voie sa te duci NEPREGATIT.

2. Exerseaza contactul vizual. Cat mai mult posibil. Exerseaza-l in autobuz, metrou, tramvai. Uite-te in ochii celor cu care vorbesti. Nu vorbi cu persoana din fata ta si privirea sa-ti fie undeva in pamant, spre pantofi, sau in lateral, catre cainii vagabonzi. Sansele de a fi credibil se dubleaza sau chiar se tripleaza doar tinand cont de acest mic detaliu : contactul vizual.

3. Fii pasionat de ce spui. Nu vorbi balarii. Daca esti nevoit sa tii un discurs despre un subiect care nu-ti place, studiaza-l neaparat inainte. Trebuie sa aiba si o parte frumoasa. Intra in contact cu oamenii carora le place subiectul respectiv si vezi de ce ii pasioneaza. Macar o particica din entuziasmul lor poti aplica in discursul tau. Un vorbitor pasionat de ceea ce spune este mai credibil, mai ascultat, mai respectat. Nu-ti poti permite sa-ti pierzi audienta.

4. Orice discurs care depaseste 30 minute, fara pauza, este un discurs sortit esecului. Probabil imi voi atrage multe critici de la vorbitori mult mai experimentati decat mine dar voi continua sa-mi sustin ideea. Orice subiect ai avea de tratat, in 30 minute poti vorbi SUFICIENT ca sa il acoperi (daca l-ai pregatit bine). 30 minute sunt suficiente pentru a determina publicul sa ia o decizie.

Daca ai ajuns la 40 minute… inseamna ca nu ai pregatit suficient subiectul acasa.
Daca ai depasit 60 minute… inseamna ca deja bagi umplutura.
Peste 80 minute… vorbesti aceleasi lucruri si te plimbi in cerc.
La 2 ore… ai in fata un public plictisit, cu fete zambitoare in aparenta, dar gata sa te ucida cu mii de pumnale daca ar putea. Nu mai poate fi vorba decat de o decizie in acest moment : REFUZ SA IL ASCULT PE ACEST PAPAGAL.

Adrian Soare, Succes Dublu.ro

SHARE

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here